În septembrie, la aproape jumătate de an după ce Comisia Europeană a anunțat relansarea inițiativei Euro High-Performance Computing (EuroHPC), România a aderat, în sfârșit, la program. EuroHPC este însă doar una dintre multiplele inițiative prin care Uniunea încearcă – alocând aproape jumătate de miliard de euro până 2026 – să recupereze terenul pierdut în fața Chinei și Statelor Unite în ierarhiile mondiale HPC. (De aici și țintele stabilite – cel puțin două supercalculatoare pre-Exascale până anul viitor și unul Exascale până în 2023).

La rândul său și programul de cercetare și inovare Horizon 2020 a alocat 700 de milioane de euro pentru susținerea inițiativelor statelor membre în domeniul calcului de înaltă performanță. Din aceștia mai sunt disponibili anul acesta 68 de milioane de euro, prin programul FET, destinat dezvoltării de tehnologii, metode și algoritmi de „Extreme Scale Computing“. Anul viitor vor fi însă disponibile fonduri totale de aproximativ 220 milioane de euro.

Problema găsirii partenerului potrivit

Deși România este, încă, departe de a fi un jucător relevant in clasamentele HPC europene, interesul institutelor CDI și de învățământ superior pentru acest domeniu este în creștere. Multe dintre ele se confruntă însă cu o serie de provocari specifice. Nu atât de natură financiar birocratică – instituțiile românești au deja vechime în participarea la programele UE și accesarea de fonduri europene –, cât de factură tehnologică. Și asta pentru că numărul limitat de referințe existente în piață și „raritatea“ subiectului în sine (comparativ cu alte tehnologii IT) fac dificilă identificarea unui partener de implementare capabil să transpună cerințele clientului într-o soluție tehnologică care să nu întrunească doar criteriul performanței, ci și al flexibilității și – mai ales – accesibilității financiare.

Dintr-o perspectiva tehnologica, furnizorii globali de sisteme HPC sunt prezenți şi în România, insa prin intermediul partenerilor locali. Aceştia însă nu au intotdeauna capacitatea și mai ales experiența necesară pentru derularea unui proiect de o asemenea amploare și complexitate.

PRO SYS este singura companie din România care are deja la activ nu mai puțin de 10 proiecte HPC dezvoltate și implementate. În decurs de 3 ani, PRO SYS a instalat:

• Peste 100 noduri de procesare, dintre care 15 noduri hibride (cu peste 30 GPUs nVidia P100 si V100 în total, respectiv 145.000 CUDA cores);

• Peste 200 de procesoare (ceea ce cumulat înseamnă aproximativ 2.300 cores):

• O putere de calcul agregată de circa 75 TFLOPs;

• Sisteme de stocare de peste 800 TB (cele mai multe ZFS + sistem de fişiere paralele, specific soluţiilor HPC);

• O putere electrică totală de aproximativ 70kW.

Interconectarea nodurile de calcul implica o interfata de mare viteza si cu latenta foarte mica – solutia fiind Infiniband. O parte dintre implementari folosesc versiuni de mare viteza – 100Gbps (EDR).

Printre sistemele cluster HPC instalate de PRO SYS se numără cel de la Universitatea „Dunărea de Jos“ din Galați, care este la momentul actual una dintre cele mai puternice infrastructuri HPC din învățământul superior românesc ce rulează ANSYS pe 512 cores, având 26 de noduri CPU (cu o capacitate de 624 CPU cores) și o putere de calcul de 20,4 TFLOPs.

De asemenea, clusterele HPC implementate de PRO SYS la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie (IMT București) – 9 noduri, 140 CPU cores și 6,9 TFLOPs – și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare COMOTI – 12 noduri, 96 CPU cores și 5,8 TFLOPs – sunt printre cele mai performante supercalculatoare din sistemul CDI autohton.

Avantajul acoperirii extinse

Nu în ultimul rând, pe lista proiectelor se regăsesc și Ministerul Apărării și Agenția de Cercetare pentru Tehnică și Tehnologii Militare – două referințe solide despre performanțele clusterelor HPC dezvoltate de PRO SYS pe tehnologia nodurilor de calcul tip TRUSTER şi a soluţiei de management Bright Cluster Manager.

Dar performanța nu reprezintă singurul atu al PRO SYS – flexibilitatea soluțiilor tehnice adaptate cerințelor clienților și costurile mai reduse (de achiziție, implementare și suport) sunt argumente solide, care explică de ce compania are deja la activ 10 proiecte HPC.

Există însă încă două avantaje competitive importante, care fac diferența în fața competiției:

• Serviciile de consultanță, care sunt esențiale atât în faza de pregătire a proiectului, cât și în derularea efectivă a acestuia. PRO SYS a dezvoltat pe baza experienței acumulate o serie de metodologii și bune practici, validate în proiectele implementate până în prezent, care garantează reușita proiectului.

• Profilul de integrator de sistem al PRO SYS, care îi permite să acopere integral cerințele unui proiect HPC, furnizând suport complet hardware și software, inclusiv pentru instalarea mediului necesar, a aplicațiilor specifice şi integrarea cu soluţiile Big Data / Deep Learning. Ceea ce se traduce, în practică, prin timpi și costuri de implementare mai mici și simplificarea proceselor de mentenanță, precum și a dezvoltărilor ulterioare.

Rentabilizarea infrastructurilor HPC

La momentul actual, în România inițiativele în domeniul HPC aparțin exclusiv institutelor CDI și celor de învățământ superior, infrastructurile existente fiind utilizate majoritar de către acestea.

Este un aspect pe care Uniunea încearcă să-l „corijeze“ insistând asupra necesității deschiderii accesului și pentru zona privată. De exemplu, primul apel de proiecte din programul Horizon 2020 din acest an a alocat 8 milioane de euro pentru sprijinirea potențialului de inovare al IMM-urilor prin utilizarea serviciilor HPC. (UE argumentează că fiecare euro investit în utilizarea supercomputerelor de către întreprinderi generează venituri de aproximativ 870 euro și profituri de 69 de euro – rezultate obținute pe baza analizei a 143 de proiecte HPC europene).

Pentru instituțiile din România care dețin și operează supercalculatoare, acestea generează profit direct prin câștigurile de performanță pe care le aduc în activitățile de cercetare care presupun analize, modelari și simulări complexe. Dar și indirect, prin faptul că infrastructurile HPC le cresc vizibilitatea și atractivitatea la nivel internațional, asigurându-le astfel câștigarea și/sau participarea la mai multe proiecte de cercetare internaționale. Și, nu în ultimul rând, prin faptul că le ajută să își păstreze cercetătorii și să atragă noi specialiști în domeniul respectiv.

Dacă doriți să transpuneti toate aceste avantaje în câștiguri concrete prin demararea unui proiect HPC, contactați-ne la adresa www.prosys.ro/contact